De ceva vreme ma obsedeaza o problema, si anume ce competente avem noi sa vorbim despre Aristotel sau Thoma de Aquino, despre Platon ori Bonaventura. Iar legat de aceasta mi-am pus de nenumarate ori problema domeniului caruia ii apartinem; ce suntem?! filosofi interesati de istoria filosofiei, antice sau medievale? clasicisti? medievisti? bizantinologi? filosofi pur si simplu? E foarte complicat si aceasta problema de identitate -- cred ca e in primul rand o problema de identitate -- se datoreaza modelul educational precar in care m-am format si ne-am format. Nu am avut nici profesori specialisti care sa ma invete ceva, nici profesionisti de la care sa furam meseria. Din acest punct de vedere eu ma consider un autodidact. Tot ce stiu in materie de filosofie antica si medievala am dobandit singur, in cutiuta mea cu gandacei, nu dupa manuale, ci numai vazand si facand, mai bine spus citind si incercand sa inteleg si sa preiau un model de lucru. Nu am certitudinea ca am ajuns sa-mi insusesc modelul, sau macar sa-mi insusesc corect modelul. Singura certitudine de care ma lovesc zilnic e ca nu stiu destul, ca nu am informatia care sa-mi faciliteze accesul la o anumita literatura. Iar ca sa obtin acea informatie trebuie sa fac un mic ocol pe alte taramuri decat cele de care ar trebui sa ma ocup in mod direct.
Aceste dileme ma determina sa propun sa discutam pret de cateva intalniri despre ce anume facem noi, despre ce competente trebuie sa avem, cu ce instrumente ar trebui sa lucram, care sunt limitele cercetarilor noastre, cum scriem si ce model paideic am putea forma noi.