Aparitie: Daniela Cutas, GenEtica Reproducerii

O aparitie destul de asteptata. Cartea Danielei Cutas, GenEtica Reproducerii. Politici ale moralitatii si moralitatea politicilor, a iesit de sub tipar in urma cu o luna de zile la Editura Ideea Europeana din Bucuresti. Cei care doresc sa o comanda o pot face aici. Este, dupa stiinta mea, una dintre primele rezultate romanesti pe aceasta tema. De acum incolo, cei care sunt interesati in Romania de etica reproducerii au un reper in acest segment al bioeticii.

Daniela, dincolo de colaborarile sale academice cu John Harris si colectivul acestuia de la Universitatea din Manchester, a reusit sa-si puna amprenta si asupra dezbaterilor din Romania in jurul temei reproducerii asistate. Articolele sale despre Cazul "Adriana Iliescu", doamna care a nascut la o varsta inaintata, au constituit o voce aparte intr-o dezbatere dominata de amatori si persoane lipsite de orice pregatire in domeniul bioeticii.

--
CUPRINS:

INTRODUCERE

Partea I: Delimitări teoretice preliminare
1. Filosofie, bioetică, principii, etică medicală
1.1. O abordare filosofică
1.2. Critica implicării filosofilor în etica medicală
1.2.1. Tentativa de asasinare a bioeticii filosofice
1.2.2. Teorie şi anti-teorie
2. Ingineria genetică umană şi eugenia
2.1. Ingineria genetică umană
2.2. Eugenia, pe scurt: greseala ‚naşterii bune’!
2.3. Eugenia, cazul românesc
2.4. Înapoi la ingineria genetică umană: este sau nu este eugenie?
3. Ingineria genetică umană şi dizabilităţile
3.1. Modelul social al dizabilităţii
3.2. Activism al dizabilităţii şi teoria feministă
3.3. Dizabilitate şi diferenţă
3.4. Argumentul „pierderii sprijinului” şi ingineria genetică negativă
3.5. Respingerea argumentului „pierderii sprijinului”
Concluzie

Partea a II-a: Demnitatea şi drepturile umane versus ingineria genetică umană
1. Convenţia de bioetică şi protocolul prin care este interzisă clonarea umană
2. Ce este demnitatea, ce sunt drepturile, şi de ce sunt umane?
2.1. Demnitatea
2.2. Drepturile
2.3. Înapoi la Convenţia de bioetică
2.3.1. Capacitarea celor vulnerabili
2.3.2. Atenţie: moralitate publică! Demnitatea – constrângere
3. Ingineria genetică umană şi aplicaţii ale conceptelor de demnitate şi drepturi
3.1. Despre reproducerea umană ca proces artificial
3.2. Clonarea umană
3.2.1. Clonarea reproductivă
3.2.2. Clonarea non-reproductivă şi cercetarea pe celule stem
3.3. Selecţia intre embrioni
3.4. Terapia genică
3.5. Ingineria genetică umană şi drepturile generaţiilor viitoare
Concluzie

Partea a III-a: Legiferarea moralităţii, cazul românesc: de la ingineria genetică umană la reproducerea asistată
1. Adoptarea Convenţiei de bioetică şi a Protocolului referitor la clonare
2. Studiu de caz: România şi reproducerea umană asistată
2.1. Starea de fapt
2.2. Asupra unei tentative de legiferare asupra reproducerii umane asistate
2.2.1. A fi sau a nu fi un cuplu: ale cui drepturi la reproducere?
2.2.2. Asupra motivaţiei de a deveni părinţi
2.2.3. Statutul embrionului, al copilului, şi al mamei surogat
2.2.4. Cerinţa „vârstei biologice de a procrea”
2.3. Cazul Adriana Iliescu: „problema” se revarsă din agenda formală în agenda publică
2.4. Remarce generale şi „ameninţarea” turismului reproductiv
2.5. Familii potrivite, familii nepotrivite: licenţa parentală
Concluzie

Concluzii: Europa şi abordările legislative „top-down” versus SUA şi strategia nefinanţării. Consideraţii finale
BIBLIOGRAFIE