De curand am aflat de existenta unui nou proiect de traducere integrala care vizeaza Summa theologiae a lui Thoma de Aquino. Este vorba de un proiect al Catedrei de Istoria Filosofiei Antice si Medievale de la Facultatea de Istorie si Filosofie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Nu a trecut nici macar un an de zile de cand acelasi colectiv publica la Editura IRI ultimul volum din seria Plotin (Enneade VI), caci deja suntem in fata unui nou angajament de cursa lunga.
Este minunat ca s-au gasit cativa cercetatori gata sa-si sacrifice cativa ani pe marginea textului thomist, numai ca ma incearca un sentiment de dezamagire atunci cand ma gandesc ca efortul de traducere nu este/nu va fi insotit, asa cum ar fi firesc, de un efort sustinut de dezbatere publica, in reviste de specialitate, a optiunilor de traducere, a conceptelor si problemelor thomiste. Nu contest ca poti alege sa traduci in chilia ta, insa textul vizat de colectivul clujean nu este unul care sa treaca neobservat. Cele noua volume ale Summei teologice, cate numara Editio Leonina, aduna in paginile lor zeci si zeci de probleme de teologie, filosofie, psihologie morala s.a.m.d., probleme care cer un limbaj tehnic, altul decat cel cu care ne-au obisnuit teologii ortodocsi de la noi. Si nu doar conceptele latine trebuie sa fie acomodate cu limba romana, ci si problemele pe care le discuta Thoma. De exemplu, sintagma "doctrina sacra" (cf. "doctrina sfanta", "doctrina divina" - pentru sacra doctrina) este esentiala pentru modul cum este conceputa intreaga Summa.
O a doua chestiune care ma determina sa fiu sceptic cu privire la reusita proiectului este legata de textul de baza folosit pentru versiunea romaneasca. Am inteles ca echipa care pregateste traducerea romaneasca a fragmentelor stoiciilor au folosit doar Stoicorum Veterum Fragmenta, fara a lua in considerare zecile de studii critice pe marginea acesteia. Daca echipa clujeana va proceda la fel in cazul Summei, atunci ne vom putea astepta la destul de multe probleme. Editia leonina a Summei dateaza din perioada 1888-1906, iar de atunci parintele Marie-Dominique Chenu, parintele Roberto Busa, parintele Leonard E. Boyle, precum si multi altii, au reusit sa contribuie in mod substantial la studiul lexicului si gandirii thomiste. Ramane de vazut cum vor proceda studiosii clujeni.
***
Traducerea in limba engleza a Summei realizata de Parintii Dominicani este considerata de mult timp depasita. Alfred J. Freddoso de la University of Notre Dame a pornit de unul singur proiectul unei noi traduceri a Summei: New English Translation of St. Thomas Aquinas's Summa Theologiae (Summa Theologica). Pana la el, pe parcursul celor peste 50 de ani de la prima versiune englezeasca completa, s-au mai publicat sectiuni intregi in editii critice si/sau comentate. Un foarte bun exemplu este cel al Robert Pasnau care a editat ST Ia, qq. 75-89 (Robert Pasnau, Thomas Aquinas on Human Nature: A Philosophical Study of "Summa Theologiae", 1a, 75-89; Cambridge University Press, Cambridge, 2001).
Este minunat ca s-au gasit cativa cercetatori gata sa-si sacrifice cativa ani pe marginea textului thomist, numai ca ma incearca un sentiment de dezamagire atunci cand ma gandesc ca efortul de traducere nu este/nu va fi insotit, asa cum ar fi firesc, de un efort sustinut de dezbatere publica, in reviste de specialitate, a optiunilor de traducere, a conceptelor si problemelor thomiste. Nu contest ca poti alege sa traduci in chilia ta, insa textul vizat de colectivul clujean nu este unul care sa treaca neobservat. Cele noua volume ale Summei teologice, cate numara Editio Leonina, aduna in paginile lor zeci si zeci de probleme de teologie, filosofie, psihologie morala s.a.m.d., probleme care cer un limbaj tehnic, altul decat cel cu care ne-au obisnuit teologii ortodocsi de la noi. Si nu doar conceptele latine trebuie sa fie acomodate cu limba romana, ci si problemele pe care le discuta Thoma. De exemplu, sintagma "doctrina sacra" (cf. "doctrina sfanta", "doctrina divina" - pentru sacra doctrina) este esentiala pentru modul cum este conceputa intreaga Summa.
O a doua chestiune care ma determina sa fiu sceptic cu privire la reusita proiectului este legata de textul de baza folosit pentru versiunea romaneasca. Am inteles ca echipa care pregateste traducerea romaneasca a fragmentelor stoiciilor au folosit doar Stoicorum Veterum Fragmenta, fara a lua in considerare zecile de studii critice pe marginea acesteia. Daca echipa clujeana va proceda la fel in cazul Summei, atunci ne vom putea astepta la destul de multe probleme. Editia leonina a Summei dateaza din perioada 1888-1906, iar de atunci parintele Marie-Dominique Chenu, parintele Roberto Busa, parintele Leonard E. Boyle, precum si multi altii, au reusit sa contribuie in mod substantial la studiul lexicului si gandirii thomiste. Ramane de vazut cum vor proceda studiosii clujeni.
***
Traducerea in limba engleza a Summei realizata de Parintii Dominicani este considerata de mult timp depasita. Alfred J. Freddoso de la University of Notre Dame a pornit de unul singur proiectul unei noi traduceri a Summei: New English Translation of St. Thomas Aquinas's Summa Theologiae (Summa Theologica). Pana la el, pe parcursul celor peste 50 de ani de la prima versiune englezeasca completa, s-au mai publicat sectiuni intregi in editii critice si/sau comentate. Un foarte bun exemplu este cel al Robert Pasnau care a editat ST Ia, qq. 75-89 (Robert Pasnau, Thomas Aquinas on Human Nature: A Philosophical Study of "Summa Theologiae", 1a, 75-89; Cambridge University Press, Cambridge, 2001).
No comments:
Post a Comment